vineri, 10 august 2012

CHARLES DICKENS - "Marile sperante"

"Binele ce-l faci la orisicine, ti-l intoarce vremea care vine."(proverb romanesc)

Draga cititorule, Pip i-a dat mult mai mult ocnasului decat mancare si vin; i-a oferit aceluia clipe pe care niciodata in viata lui nenorocita nu le-a trait, anume momente de afectiune si atentie, chiar daca acestea erau oarecum eclipsate de frica. Acest episod al cartii ma duce cu gandul la epistola evanghelica a inmultirii painilor si pestilor in pustie de catre Mantuitorul Hristos unde poate ca oamenii de fata, nu s-au minunat atat de mult de inmultirea propriu-zisa, ci de faptul ca Cineva i-a hranit si le-a vindecat neputintele, fara sa ceara nimic in schimb, in afara de a se pocai. Revenind la subiectul nostru, viata puscariasului Abel Magwitch avea sa se schimbe in totalitate, nutrind intr-insul sentimente de recunostinta fata de copilul adoptiv al fierarului Joe.


Pe de alta parte, as vrea sa subliniez caracterul dramaturgic al acestui roman, in sensul ca, dupa parerea mea, se pot face foarte usor piese de teatru dupa anumite secvente, cum ar fi cele doua intalniri ale lui Pip cu ocnasul in cimitirul satului, plimbarile cu domnisoara Havisham in jurul mesei, intoarcerea ocnasului in Londra la noua casa a lui Pip, scenele de servilism ale domnului Pumblechook, prima vizita la casa secretarului Wemmick.


Talentul autorului in a contura personaje, a da sens unor intamplari si a realiza conexiuni intre episoade, aparent fara legaturi, este indiscutabil. De asemenea, descrie cu mare usurinta si luciditate, naravuri omenesti, momente si tablouri care depind in mod direct, de starile interioare ale naratorului Pip.

In concluzie, am fost incantat de aceasta carte, am sorbit fiecare rand cu lacomie, exact ca un copil caruia ii da cineva sa manance un biscuite si acela il ia, se uita la el, ii mananca din colturi, face un cerculet din el, pana  dispare complet, vorba regretatului regizor Alexandru Tocilescu.


In alta ordine de idei, astept sa scrieti comentarii prin care sa ma trageti de urechi, sa ma contraziceti cu privire la unele pareri gresite si, dupa cum am spus si in primul post al blog-ului, sa ma incurajati. :)




marți, 7 august 2012

Lectura de metrou

Mi s-a "pus fisa" sa incep un nou blog, chiar daca de celelalte doua nu m-am mai ocupat. Motivatia si scopul acestuia este ca poate o sa reusesc sa fac anumite persoane ca atunci cand se vor duce dimineata la lucru, sa isi dea castile mp3-ului jos, eventual sa inlocuiasca cititul anumitor ziare cu cititul unor carti care nu ar trebui sa lipseasca din temelia niciunui suflet.

Postarile vor fi destul de rare, probabil la trei saptamani, imediat dupa ce voi termina ceva de citit, pentru ca vreau sa fac comentarii "la cald". Nu va asteptati la critica profesionista (gen George Calinescu) si nici macar la comentarii obiective. O sa ma exprim cu privire la subiectul ales, asa cum consider. In schimb, astept comentariile Dumneavoastra.